Benjamim de Araújo e Côrte-Real

Husi Wikipédia, ensiklopédia livre
(Redirecionado de Benjamin Araujo Corte Real)
Corte-Real iha 2006

Moris iha 1961, no agora Profesór Doutór ona, Benjamim de Araújo e Côrte-Real halo parte ba jerasaun ne’ebé boot iha okupasaun indonézia nia laran.

Rezisténsia[edita]

Nia uluk estuda iha Externato de São José, ne’ebé hanesan símbolu boot ida rezisténsia kulturál nian hasoru invazór, husi fulan-Agostu 1979 to’o Jullu 1984, no depois hanorin Kímika i Jeografia iha-ne’ebá, to’o nia arranka ba Salatiga, iha Java, iha fulan-Agostu 1985, hodi bá estuda iha Universidade Satya Wacana, no iha-ne’ebá nia sai profesór lia-inglés nian ho teze ida kona-ba fonolojia be kompara lia-tetun no lia-inglés.

Universitas[edita]

Fila fali mai Timór Lorosa'e, nia hanorin iha Departamentu Lia-Inglés iha Universitas Timor Timur (UNTIM), molok atu arranka ba Austrália, iha Jullu 1992, atu bá tuir kursu mestradu kona-ba Linguístika Aplikada. Liutiha mestradu nia hahú kedas kursu doutoramentu Linguístika nian iha Macquarie University iha Sídnei, no remata iha 1998 ho ninia disertasaun naran Mambai and its verbal art genres – A cultural reflection of Suro-Ainaro, East Timor, kona-ba lia-na’in manbae sira-nia arte. Nia fila ba hanorin iha UNTIM, no iha fulan-Marsu 1999 nia iha Macquarie University dala ida tan ba halalok akadémiku.

Referendu[edita]

Buat hotu-hotu ne’ebé akontese iha otas referendu nian obriga nia família – nia oan-feto dahuluk foin moris – hein iha Austrália, no iha Marsu 2000 maka sira fila fali mai. Iha Novembru tinan ne’ebá, nia mós hola parte nu’udar dosente iha universidade foun Timór nian: Universidade Nasionál Timór Lorosa'e (UNTL).

Linguístika[edita]

Iha fulan-Jullu 2001 nia simu nomeasaun nu’udar diretór Institutu Nasionál Linguístika nian (INL), ne’ebé Governu mak harii, no iha Setembru universidade hili nia iha eleisaun atu sai Reitór UNTL nian. Iha INL no UNTL nia oin nia haka’as an atu hala’o ba oin polítika linguístika ida be tau neon metin ba kultura no identidade nasionál Timór Lorosa'e nian, liuhosi promove lian ofisiál rua, lia-portugés no lia-tetun, kontra ema balu ne’ebé prontu atu soe identidade ne’e no tuir de’it interese raili’ur nian.

Lia-tetun[edita]

Nia hakerek materiál oioin atu dezenvolve lia-tetun, nia mós profesór, tradutór, no ema hotu-hotu konsidera katak nia sei kontinua nu’udar lian ida ne’ebé importante tebetebes iha futuru kultura nian iha nasaun foun ida-ne’e.